Istoria Televiziunii
„Știrile nu sunt altceva decât istorie de cea mai bună calitate”
Poveste istorică dificil de reconstruit, cea a televizorului și a televiziunii este una globală încă de la origini, dar în același timp diferă de la țară la țară.
Se poate spune că televiziunea s-a născut de două ori: mai întai în Europa, în anii ’30 ai secolului trecut, iar a doua oară în Statele Unite, după cel de-al doilea Război Mondial.
Cuvîntul "televiziune" a fost inventat de inginerul rus Konstantin Perski. Termenul a fost folosit pentru prima data pe 18 august 1900, în cadrul discursului susţinut de specialistul rus la Congresul Internaţional de Electronică de la Paris. Cuvîntul a avut succes, intrînd în vocabularul a milioane de oameni din toată lumea, astăzi putînd fi recunoscut aproape în orice ţară.
Televiziunea poate fi definită ca un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate pentru transmiterea electrică pe un canal de comunicație a imaginilor în mișcare.
Televiziunea este o invenție a perioadei interbelice, deși primele principii au început să se studieze din secolul al XIX-lea. Au trecut mai mult de șaizeci de ani de când, pe un ecran sferic, apărea prima imagine a unei prezentatoare.
În jurul anilor ’20, apar primele prototipuri ale sistemelor de televizune. Rezultatele acestor încercări se vor constitui în transmiterea la distanţă a unor litere. Dispozitivele utilizau principiul transmiterii fotografiei prin telefon.
Perioada ce urmează este marcată de invenţii precum tubul catodic, iconoscopul şi dispozitivul de baleiaj a imaginii. SUA, Anglia, Franţa şi Germania îşi vor intensifica eforturile pentru a pune la punct televiziunea ca nou sistem de difuziune.
Ch. Jenkins şi J. Bird realizează, în anul 1925, prototipurile televiziunii mecanice. În acelaşi an, Bird înfiinţează prima societate de televiziune din lume, Television Limited. Calitatea imaginilor oferite de către paradigma mecanică a televiziunii era însă rudimentară.
În acest context se dezvoltă ideea ideea unei variante electronice a televiziunii, susţinută de către Vladimir Zvorykin şi Philo Fransworth.
Vladimir Zvorykin, în 1927, va inventa pentru RCA tubul catodic de recepţie (cinescopul), iar în 1931 tubul analizator al camerei.
Pe de altă parte, Fransworth realizează, tot în 1927, prima telecameră electronică şi îmbunătăţeşte sistemul video de la 60 de linii la 400.
Începând cu anul 1934, producătorii din domeniul audiovizualului vor acţiona într-un cadru determinat legislativ.
Guvernul va impune ca standard o definiţie minimă de 240 de linii şi 25 de imagini pe secundă.
Anul 1941 poate fi considerat punctul de plecare în dezvoltarea televiziunii în SUA.
Imediat după terminarea războiului lucrurile se precipită : echiparea cu astfel de aparate se face intr-un ritm alert, astfel că în 1951, în Statele Unite existau 10 televizoare la 100 de locuitori, iar în Marea Britanie, 3 televizoare la acelasi număr de locuitori.
În 1951, televiziunea apare și în tări considerate drept sărace, cum ar fi Cuba, Mexic sau Brazilia.
Din 1960 televiziunea devine un element obişnuit al vieţii cotidiene. Piaţa de desfacere a receptoarelor ajunge la saturaţie, iar numărul staţiilor de emisie creşte şi el.
Trei mari reţele se formează: ABC, NBC, CBS. Trăsătura esenţială a programelor rezidă dintr-un amestec de show-business, publicitate şi multă informaţie, în funcţie de politica reţelei producătoare şi de contractele ei cu agenţii economici şi cu elementele politice.
Televizorul este un obiect considerat de unii central în casele a peste două miliarde de oameni. Dar ce se află în spatele ecranului?
Din punct de vedere tehnic, televizorul asigură două funcții:
- Prima este aceea de a recepționa informații electrice codificate. Aceste semnale sunt selectate, amplificate, și tratate corespunzător, uneori cu ajutorul telecomenzii.
- Cealaltă funcție constă în a transforma aceste semnale, după ce au fost selectate și modulate, în imagini care să capteze ochiul și urechea telespectatorului.
Deși televizorul este un obiect omniprezent și oarecum banal in casa multor oameni, lucurile se complică când încerci să urci o treaptă în sistemul de televiziune. Din spatele televizorului porneste firul Ariadnei care leagă televizorul de labirintul rețelelor de telecomunicații.
Televiziunea în România
În România, primele experienţe de laborator în domeniul transmiterii imaginilor datează din 1928, dar abia în 1937, Facultatea de Stiinţe din Bucureşti realizează o emisiune de televiziune.
Întrerupte de război, emisiunile sunt reluate apoi, neregulat, iar în 1955 este dată în funcţiune, în capitală, staţia experimentală de televiziune care va constitui fundamentul Radioteleviziunii Române, prima transmisiune a acesteia petrecându-se pe 31 decembrie 1956.
În România primele televiziuni private au aparut după 1990. Prima televiziune comercială din România a fost Antena 1 înființată în 1993. În 1995 a fost înființată o altă televiziune comercială importantă din România, PRO TV, iar mai apoi la fiecare 1-2 ani piața audiovizuală s-a mai îmbogățit cu câte încă o televiziune.
Cele mai importante televiziuni din România sunt: TVR (cu 4 canale), Pro TV (plus canalele înrudite Acasă TV și Pro Cinema), Prima TV, Realitatea TV, B1 TV.
Televiziunile românești de astăzi sunt adesea criticate pentru calitatea scăzută a programelor și pentru obediența acestora față de interesele politice și economice ale patronilor lor.
Cele tei funcții importante ale Presei, după Harold Lasswell, sunt:
- De supraveghere a lumii, cu scopul de a relata evenimentele care au loc
- De interpretare a înțelesului acestor evenimente
- De socializare
Cel mai important post TV de știri
În anul 1980, este lansat postul de televiziune CNN, care emite 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, doar emisiuni de știri. Motto-ul CNN: „Repet, deci informezi”
Care este cel mai memorabil moment din istoria televiziunii?
Un nou studiu asupra audiențelor din televiziune, efectuat pe un eșantion de 3.000 de telespectatori, a revelat cel mai memorabil moment din istoria televiziunii de până acum: Neil Armstrong pășind pe Lună!
Aproximativ jumătate dintre cei interogați cu privire la evenimetul-cheie din istoria televiziunii, au ales momentul din 1969, când Omul a făcut primii pași pe Lună. Pe locul doi în topul intereselor populației britanice s-a aflat momentul alegerii lui Barack Obama, primul președinte afro-american al Statelor Unite ale Americii, cu un procent de 37,5 dintre chestionați. Pe locul trei se află asasinarea președintelui american John F. Kennedy în anul 1963, votat în procent de 27%. Studiul a fost sponsorizat de firma Sony cu ocazia lansării celui mai subțire televizor LCD în Marea Britanie.
Bibliografie:
- Melvin L. DeFleur & Sandra Ball- Rokeach- Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iasi, 1999
- Patrice Flichy- O istorie a comunicării moderne, Editura Polirom, Iași, 1999
- Alina Bârgăoanu - Tirania actualității, O introducere în istoria și teoria știrilor, Editura Tritonic, București, 2006
